Rectorul UMF Iași îi cere lui Bănicioiu să ia măsuri împotriva managerului Spitalul de Urgență Cluj. Decizia care a stârnit scandal în lumea medicală

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, Dragoș Pieptu, a postat, pe AgoraMed, o platformă de dezbatere a temelor medicale lansată săptămâna aceasta la instituția de învățământ ieșeană, o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cu privire la cazul fetiței nou-născute care a decedat în 1 iulie la Spitalul de Urgență Cluj-Napoca, din cauza unei malformații.

Dragoș Pieptu susține că „într-un spital care face parte din rândul celor mai dezvoltate centre medicale din România a avut loc un eveniment sinistru: un manager nu a permis ca un copil cu o malformație gravă să fie operat de singurul chirurg capabil să facă operația, deși familia copilului alesese chirurgul și era de acord cu intervenția”.

„Actorii acestui eveniment tragic sunt: o familie aflată în condiții de maxim stress, avizată că vor avea un copil cu malformații încă din viața intrauterină, care știa că acest copil trebuie operat și care alesese medicul curant; chirurgul, profesor de chirurgie generală, care are competența dovedită prin rezultate bune obținute la cazuri similare, care colaborează cu o echipă anestezico-chirurgicală sudată și e de acord să trateze copilul dacă îi este adresat la momentul adecvat de către un coleg neonatolog și care își asumase răspunderea (inclusiv medico-legală) în limitele convenite cu familia; și, în final, managerul, care a decis că nou-născutul trebuie să meargă la București cu elicopterul pentru a fi operat într-un spital de copii, deși familia cerea altceva (asumându-și răspunderea), iar mai multe persoane avizate, inclusiv șeful SMURD din România i-au explicat pe înțelesul oricui că transportul în sine este riscant pentru copil și moartea poate surveni chiar din cauza și pe timpul deplasării”, se arată în scrisoarea citată.

Dragoș Pieptu precizează că aceste lucruri nu le știe „din presă sau din auzite”, ci pentru că ministrul Nicolae Bănicioiu se afla chiar în cabinetul său în momentul apariției cazului fetiței, acesta încercând să îl convingă pe managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Petru Șușcă, să accepte efectuarea operației de către medicul Constantin Ciuce, șeful Secției Chirurgie I de la SJU Cluj.

„Vă aflați la mine în cabinet când ați încercat să convingeți managerul de spital că, în cazul în care chirurgul își asumă riscul intervenției, responsabilitatea cazului rămâne în sarcina acestuia, dar v-a refuzat vehement. Tot la mine în birou, domnul secretar de stat Raed Arafat a încercat să-i explice riscurile la care supune copilul pe durata transportului și să-l asigure că domnul profesor Ciuce este responsabil și nu și-ar fi luat acest angajament dacă nu știa ce face. Împreună cu domnul Arafat ați avut discuții cu diverse persoane din spital timp de 30 de minute, cu câteva ore înainte ca tragedia să aibă loc. Sunt martor că ați făcut toate demersurile posibile în acel moment. Nu-l cunosc pe managerul în cauză, dar am remarcat cu stupefacție că omul de la capătul firului a avut un discurs centrat pe ceea ce spune, ce face, ce vrea și ce urmărește în general chirurgul Ciuce, dar în niciun moment nu a dat senzația că pune pe primul plan o ființă umană: copilul al cărui viața se juca la loteria aprobării”, mai precizează rectorul UMF Iași.

El arată că este „o persoană rezervată” și ar fi tăcut dacă presa nu ar fi început „să publice neadevăruri”.

„Nu-mi plac scrisorile deschise și aproape sigur aș fi tăcut dacă nu aș fi văzut că, în vâltoarea evenimentelor, presa a început să publice neadevăruri, încercând ca, prin scăderea calităților unei personalități, să ascundă o faptă sigur imorală și probabil ilegală. Lumea începe să fie preocupată de «împăratul Ciuce» și nu de copilul mort. Astfel, tragedia se poate repeta. În această situație, nu mai pot să tac: sunt tată, sunt medic, sunt chirurg, sunt profesor, sunt și rector. Am cel puțin cinci motive să vorbesc și o fac în perfectă cunoștință de cauză. Nu am avut timp și răbdare să citesc toate informațiile revărsate în ultimele zile pe seama evenimentului. Am găsit însă citatul de mai jos, care provine dintr-un document semnat de managerul spitalului: «Cu surprindere, conducerea spitalului a aflat că au existat cazuri de încălcare a competențelor/specializărilor/atribuțiilor din partea profesorului Constantin Ciuce, simultan în mai multe săli de operație: operații de chirurgie pediatrică, plastică, fără să aibă titlul de medic specialist în aceste specialități sau vasculară în absența secției» (sic !)”, mai arată Peiptu în scrisoarea deschisă.

Acesta menționează că poate comenta „în cunoștință de cauză despre «lipsurile» domnului Prof. Dr. Ciuce în chirurgie vasculară, chirurgie plastica, chirurgie pediatrică sau în chirurgia capului și a gâtului”.

„Da, nu lucrează într-o secție de chirurgie vasculară, dar a fost format de unul dintre pionierii chirurgiei vasculare din România (Dl. Prof. Dr. Aurel Kaufman) și, la rândul lui, a format mulți chirurgi vasculari din întreaga țară. Da, nu are «onoarea de a fi chirurg plastician» (asa cum declară, de peste 25 de ani, cu modestie). Totuși, în tot acest interval a excelat prin operații care nu sunt la îndemâna majorității chirurgilor plasticieni din România. Nu are patalama la mână, dar afirm cu toată responsabilitatea: Dl. Prof. Dr. Ciuce are cunoștințe solide de chirurgie plastică și reconstructivă, mult peste media din România, echivalente cu ale unui medic primar de vârf la nivel european. Da, nu are hârtie de specialist în chirurgie pediatrică, dar zecile de operații complexe făcute la copii, cu rezultate remarcabile în cazuri la care colegi cu diplomă nu pot sau nu doresc să se implice pentru că nu au experiența sau infrastuctura necesară, arată capacitatea sa profesională. Da, nu știu dacă are specializare de «chirurgie oncologică», dar face rezecții de tumori deosebit de complexe de la nivelul capului sau gâtului, peretelui toracic, al abomenului, al perineului etc. În toate aceste domenii are rezultate deosebite”, potrivit scrisorii rectorului UMF Iași.

Pieptu menționează că a lucrat în spitale din patru țări – Germania, Japonia, Franța și SUA – timp de aproape patru ani, iar în multe dintre acestea a văzut „situații în care unul sau mai mulți doctori din clinică dădeau «simultane» în mai multe săli de operații”.

„Da, nu este nevoie ca un profesionist înalt calificat să fie în operație din momentul în care pacientul ajunge în sală până în momentul în care pacientul iese din sală. Suntem prea săraci pentru a ne permite ca specialiștii de vârf să fie de față când se dă pacientul cu betadină sau când se suturează peretele abdominal. Uneori, de un profesionist de talia lui Constantin Ciuce poate fi nevoie 5-10 minute într-o operație de 3-4 ore. Dar cele 5-10 minute sunt cruciale, fiind la granița între viață și moarte. Ceea ce domnul manager nu înțelege este că Dl. Prof. Dr. Ciuce nu operează ca să mai adauge o cifră într-un tabel excell la capitolul active. El operează doar atunci când știe că servește interesului pacientului”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

De asemenea, el precizează că „în patologii complexe din cel puțin patru specialități – chirurgie generală, chirurgie vasculară, chirurgie plastică și chirurgie pediatrică”, atunci când are o problemă chirurgicală serioasă, unul dintre primi trei cu care se consultă în România este Constantin Ciuce.

„Nu doresc să-i fac un portret de erou lui Constatin Ciuce. Sunt sătul de eroii (mai ales chirurgi) care apar în mass-media și care sunt capabili să opereze orice sau să facă minuni numai prin simpla lor prezență. Sunt sătul de «mâna lui Dumnezeu» sau de cel ce ne anunța cu emfază că «după x ani în Europa m-am întors în România ca Mesia în domeniul x» (evident, pe bani serioși) sau de cel își care câștigă adrenalina apărând în presă și anunțând «eu operez cazuri pe care nu le face nimeni, minunea de la ora 5» sau de chirurgul producător de «premiere mondiale / naționale / de cartier» care, peste ani, se dovedesc dezastre medicale de care nu se mai interesază nimeni”, mai spune Pieptu.

În finalul scrisorii, rectorul UMF Iași îi solicită ministrul Nicolae Bănicioiu să ia măsurile legale care se impun împotriva managerului Spitalului de Urgență Cluj.

„Ținând cont de cele expuse, vă rog să luați ferm măsurile legale care se cuvin împotriva acestui manager, așa cum ați precizat la mine în birou: «Domnule manager, dacă copilul moare înainte de a ajunge la operație, dumneata ești singurul responsabil». Nu vă solicit măsuri luate în pripă soldate cu lapidarea publică, ci o analiză serioasă care să împiedice tranformarea acestui episod sinistru într-o eventualitate mereu repetabilă. Trebuie să dați un semnal care să clarifice odată pentru totdeauna câteva lucruri simple care trebuie să fie acceptate și în România: primul – spitalele există pentru că sunt pacienți, pentru că oamenii au nevoie de servicii de sănătate; al doilea – aceste nevoi trebuie să fie rezolvate exclusiv de către medici și asistente; al treilea – actul medical, indiferent de complexitatea lui, este construit pe relația pacient-medic, iar orice se suprapune sau juxtapune este secundar și neesențial. Da, managementul unei instituții este extrem de important. Dar, dacă manangerul unui spital uită care este menirea instituției pe care o conduce, poate e cazul să facă performanță managerială la un cazino, unde te poti juca mai puțin riscant cu șansele cuiva”, se mai arată în scrisoare.

El mai spune că ministrul trebuie să dea „un semnal prin care managerii spitalelor, alături de cei care îi manevrează pentru interese obscure să înțeleagă că nu se pot juca după bunul lor plac cu viețile pacienților și că spitale fără pacienți și fără medici nu exista. Managerul nu este Dumnezeu”.

O fetiță nou-născută a decedat în 1 iulie la Spitalul de Urgență Cluj-Napoca, din cauza unei malformații, părinții spunând că vor să dea în judecată conducerea unității, întrucât nu a fost de acord ca bebelușul să fie operat de medicul Constantin Ciuce, pe motiv că acesta nu are specialitate de chirurgie pediatrică.

Dănuț Șendroiu, tatăl fetiței, declara atunci corespondentului MEDIAFAX că nu dorește despăgubiri materiale în urma demersului în instanță, ci vrea ca alți părinți să nu mai treacă prin aceleași drame.

„Am apelat la profesorul Constantin Ciuce pentru că am primit din partea mai multor medici din Cluj recomandări că dânsul ar putea opera astfel de cazuri și cea mai bună decizie după momentul aflării diagnosticului a fost să discutăm cu dumnealui și ne-a primit cu brațele deschise. Am cerut managerului SCJU Cluj aprobarea pentru ca dl. Ciuce să îmi opereze copilul și consider revoltător refuzul acestuia pe motiv că medicul nu ar avea specialitate de chirurgie pediatrică. Dar, cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, dl. profesor Ciuce a operat copii cu rezultate bune. Ne gândim să apelăm la instanțele judecătorești și să dăm în judecată conducerea spitalului pentru că a refuzat să îl lase pe dl. Ciuce să ne opereze fetița. Nu cerem despăgubiri, ci vrem ca alți părinți să nu mai treacă prin aceleași drame”, spunea Șendroiu.

Managerul SCJU Cluj-Napoca, Petru Șușcă, declara, în aceeași conferință de presă, că în urma unui control al Corpului de control al ministrului Sănătății din luna martie s-a constatat că în Secția de Chirurgie I, de adulți, condusă de Constantin Ciuce, au avut loc 35 de operații pediatrice, fiind vorba de „nerespectarea prevederilor legale”.

„Putem să operăm dacă nu avem specialitate? Eu, ca manager, pot lua decizii peste legislație? Ce se întâmpla dacă aprobam solicitarea de operație, iar copilașul murea pe masa de operație? Eu nu am putut să îmi asum această răspundere. Faptul că părintele a solicitat, nu ne absolvea de vină. Nu am nimic cu dl. Ciuce, dar dacă opera copii de 20 de ani nu putea face o structură de copii, nu putea să își facă specialitatea? Altfel ajungem ca un neurochirug să opereze un apendice. Dl. Ciuce ar trebui să își facă specialitatea de chirurgie pediatrică și să facem în structura spitalului un compartiment pentru copii”, spunea Șușcă.

El mai preciza că a întrebat în aprilie și iunie Ministerul Sănătății dacă este legal sau nu să se facă astfel de intervenții chirurgicale de către medici care nu au specialitate pediatrică, dar nu a primit răspuns.

Tot atunci, șeful Secției de Chirurgie nr. 1 din cadrul SCJU Cluj-Napoca, Constantin Ciuce, declara corespondentului MEDIAFAX că, el, personal, a operat mai mulți copii care aveau aceeași malformație ca a fetiței care a decedat, iar aceștia au supraviețuit.